Soluţii eficiente și trei trainiguri & workshopuri specifice de management al stresului pentru companii recomandate în funcţie de sursa majoră a stresului şi tensiunilor din societate.

Managementul eficient al stresului şi al timpului la locul de muncă este o provocare cu care se confruntă multe organizaţii. Percepția personală, uneori eronată a angajatului cu privire la nivelul ridicat de stres şi gestionarea incorectă a timpului se reflecta în rezultatele slabe ale companiei prin neîndeplinirea obiectivelor, nerespectarea termenelor, lipsa eficienţei şi motivaţiei etc. Managementul stresului dezvoltă abilitatea individului de a face faţă presiunilor de zi cu zi. Se urmăreşte iniţial identificarea cauzelor acestor presiuni şi apoi reechilibrarea şi reducerea reacţiei prelungite a corpului la factorii interni sau externi cauzatori de stres, prin aplicarea unor tehnici specifice.
 
1) Aveţi colegi/angajaţi buni specialişti dar cu personalitate puternică care sunt un factor de stres într-o echipă? Aceştia acţionează mai mult reactiv în loc să fie proactivi în echipă? Aveţi angajaţi care nu-şi asumă responsabilitatea sau nu iau decizii?
 
        Vă recomandăm pachetul de training managementul stresului & coaching „Valorificarea autentică, eficientă şi inteligentă a potenţialului individual și comun” format dintr-o sesiune comună cu echipa  (5-6 ore), urmată de minim 5 sesiuni individuale de coaching (de 50-60 minute) pentru fiecare membru, iar în final o altă sesiune comună de management al stresului şi tensiunilor (5-6 ore).

2) Aveţi colegi/angajaţi care manifestă oboseală, anxietate şi nervozitate? Au dificultăţi emoţionale şi stări depresive? Sunt demotivaţi şi au atins pragul de oboseală cronică, adică de “burn-out” și dvs ca leader vedeți că mai are potențial pentru companie?
 
        Vă recomandăm pachetul de training „Redobândirea vitalităţii şi echilibrului interior” care durează 2 zile și se bazează pe metoda japoneză de management al stresului numită Reiki. În fizica cuantică vibraţia este recunoscută drept natura fundamentală a existenţei. Aşadar, corpul uman, gândurile şi emoţiile sunt compuse din vibraţii care oscilează la diferite frecvenţe. Reiki este o tehnică japoneză recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii care ne dă posibilitatea să ne mărim capacitatea şi să ne dezvoltăm relaţia cu această energie universală, aducând corpul şi mintea pe aceeaşi lungime de undă cu Energia Vitală Universală. După învăţarea practicii Reiki acesta este un suport concret, inepuizabil şi la îndemână în fiecare moment al vieţii personale şi profesionale, fără să fie necesară retragerea din activităţile noastre obişnuite.
 
3) Aveţi colegi/angajaţi care nu se focalizează pe obiective? Care nu au atenţia la ceea fac în timpul prezent, ci la servici se gândesc şi rezolvă problemele personale iar acasă atenţia lor este la probleme de la locul de muncă? În permanenţă povestesc sau se raportează la incidente și probleme din trecut, sar de la un subiect la altul, sunt tot timpul în întârziere?
 
        Workshopul „Gestionarea creativă a situaţiilor de stres şi creşterea focusării” foloseşte exerciţii de desenare combinate cu tehnici de meditaţie şi focusare și durează 1 zi (6 ore). Această metodă este practicată în Europa şi SUA oferind susţinere în gestionarea situaţiilor de stres, în abordarea creativă a luării deciziilor şi în dezvoltarea abilităţii de focusare pe rezolvarea provocărilor din viaţa profesională şi personală.
Desenul are darul de a relaxa şi de a activa emisfera dreaptă a creierului, iar crearea unor desene în interiorul unor cercuri (mandale) este o cale frumoasă către integrarea diferitelor stări cu ajutorul meditaţiei, vizualizării şi culorilor. În cadrul workshopului în acelaşi timp se exersează practica relaxării și a focusării mentale.
 

          Managementul stresului este abilitatea individului de a face faţă presiunilor de zi cu zi. Prin managementul stresului se urmăreşte iniţial identificarea cauzelor acestor presiuni şi apoi reechilibrarea şi reducerea reacţiei prelungite a corpului la factorii interni sau externi cauzatori de stres, prin aplicarea unor tehnici specifice. Indiferent de ceea ce facem în viaţă, experimentăm deseori stresul. Un studiu recent desfăşurat de către Reader’s Digest în 15 ţări europene a demonstrat că, în momentul de faţă, românii au „reuşit” o contra-performanţă spectaculoasă: suntem pe locul 1 în Europa la nivelul de stres perceput: 52% consideră că stresul este cea mai mare problemă de sănătate, în raport cu media europeană de 33%.

Hans Selye care s-a dedicat studiului stresului, a concluzionat încă din 1956 că stres2stresul NU este în mod necesar ceva negativ; caracterizarea stresului ca fiind negativ sau pozitiv se face în fiecare situaţie în parte. De asemenea, până la o anumită limită, stresul este chiar necesar activităţii noastre cum ar fi, de exemplu, pentru protecţia noastră, în cazul reacţiilor necesare pentru evitarea unui accident rutier prin mobilizarea tuturor resurselor organismului. În acest caz, vorbim de un stres pozitiv, deoarece este vorba despre o siutaţie stresantă în care se sesizează reacţii la stres ale corpului tipice - inima începe să bată mai tare, creierul primeşte mai mult oxigen, muşchii se încordează, etc. - dar pentru o rezolvare pozitivă a situaţiei.
 
Însă, stresul susţinut cauzează oboseală, căderea părului, insomnii, hipertensiune şi afecţiuni ale inimii, scăderea sistemului imunitar, obezitate, disfuncţii sexuale, etc.

Sursele stresului pot fi de mai multe tipuri. De exemplu, puteţi avea o viaţă liniştită şi deodată are loc un eveniment, care poate fi minor (v-aţi zgâriat maşina) şi simţiţi deodată cum stresul vă intră în viaţă. În acest caz stresul provine din exterior. Tot din exterior provine şi stresul de la locul de muncă, cel cauzat de probleme relaţionale şi conflicte, sau de anumite situaţii familiale (căsătorie, deces, divorţ) ori dificultăţi financiare. Unii trec prin senzaţii de stres în cazul în care doar ne gândim la asemenea evenimente stresante. În acest caz avem de a face cu un stres interior, cauza provenind din interiorul nostru. Unii dintre noi ne gândim zile în şir la ceea ce s-a întâmplat chiar şi după finalizarea unor evenimente neplăcute, amplificând senzaţiile şi trăirile de stres.
De asemenea, stresul poate avea cauze emoţionale sau psihice. De exemplu, în cazul femeilor care îşi doresc să devină mame şi nu reuşesc, încep să se streseze, întrebându-se „de ce tocmai eu am probleme?” Chiar şi evenimente fericite, precum căsătoria, naşterea unui copil, cumpărarea unei noi case, promovarea la locul de muncă, pot cauza stres.

Printre semnele timpurii ale stresului sunt probleme de concentrare, nerăbdare, dureri de cap, infertilitate, ulcer, hiper sau hipotensiune, insomnie, slăbire sau îngrăşare rapidă, răceli repetate, dureri musculare, căderea părului, dureri în piept, nervozitate, concentraţie mare de colesterol în sânge, oboseală cronică, etc. Este foarte important să recunoaştem cauzele şi semnalele stresului şi să le înlocuim cu un stil de viaţă sănătos cât mai repede.

  • Aveţi o stare de nervozitate şi nu sţiti de ce? 
  • Aveţi dificultăţi în menţinerea relaţiilor?
  • Aveţi un sentiment persistent de vinovăţie?
  • În permanenţă revin în mintea dvs. incidente sau probleme din trecut?

Este timpul să căutaţi soluţii!stres1

Reacţia corpului nostru la stres se produce în trei etape:

  1. Reacţia de alarmare: se declanşează mecanisme psihologice: corpul produce adrenalină pentru a combate stresul şi a readuce totul sub control, inima bate mai tare, respiraţia devine mai rapidă, muşchii se tensionează – aceste reacţii au rolul de a ne proteja.
  2. Reacţia de adaptare: dacă după reacţia de alarmare persistă stresul, în a doua etapă apare reacţia de adaptare prin secreţia de hormoni, ca răspuns al corpului pe termen lung la stimulii stresanţi. În cazul în care reacţia de adaptare durează mult în timp, fără a fi întreruptă de etape de relaxare, poate apărea dezechilibre, oboseală, iritabilitate, lipsă de concentrare.
  3. În etapa a treia apare epuizarea fizică şi mentală, corpul îşi pierde rezervele de energie şi imunitatea, declanşându-se boala.

Din fericire, avem la îndemână mai multe abilităţi pentru managementul strărilor de stres prelungite, pentru a rămâne calmi chiar şi în situaţii de presiune mare:

  • abilităţi de acţiune – în care acţionăm pentru confruntarea cu problema care cauzează stresul, adesea prin schimbarea mediului sau a situaţiei în sine;
  • abilităţi emoţionale – atunci când nu avem puterea de a schimba situaţia, dar putem schimba modul de interpretare a situaţiei şi emoţiile sau sentimentele pe care le avem faţă de acea situaţie dată;
  • abilităţi de acceptare – în cazul în care ne confruntăm cu situaţii pe care nu le putem schimba şi nici nu ne putem controla emoţiile, atunci trebuie să ne focusăm să supravieţuim stresului.

Vă oferim câteva sugestii pentru atingerea stării de bine:

  • învăţaţi să spuneţi NU
  • planificaţi-vă timpul şi a munca; faceţi în fiecare zi o listă cu ceea aveţi de făcut în funcţie de priorităţi  
  • terminaţi lucrul de care v-aţi apucat înainte de a începe altceva
  • luaţi pauze regulate – la fiecare 2 ore câte 10 minute, exersaţi meditaţia şi respiraţia adâncă
  • învăţaţi să recunoaşteţi propriile simptome ale stresului şi sursa stresului
  • recunoaşteţi situaţiile în care nu puteţi schimba nimic şi utilizaţi-vă energia în situaţiile pe care le puteţi influenţa
  • cultivaţi o atitudine pozitivă
  • păstraţi-vă simţul umorului
  • învăţaţi să vă manifestaţi mânia într-un fel constructiv şi să o transformaţi în performanţă
  • mergeţi pe jos zilnic minim 20 de minute
  • ţineţi un jurnal al stresului
 "A trăi o zi de relaxare netulburată înseamnă a trăi o zi de nemurire."
                                                                                                                                 - proverb chinezesc

În cazul în care vă confruntaţi cu stres, există mai multe căi de rezolvare:
1. Schimbaţi-vă modul de a gândi! Cum?

  • prin reevaluarea situaţiei, conştientizaţi faptului că fiecare situaţie are mai multe căi de interpretare;
  • exersând gândirea pozitivă, focusaţi-vă pe punctele dvs. forte, nu pe slăbiciuni, căutând astfel oportunităţile;
  • învăţaţi din aceste situaţiile stresante.

2. Schimbaţi-vă comportamentul! Cum?

  • fiţi asertivi, organizaţi, cu simţul umorului, etc.

3. Schimbaţi-vă stilul de viaţă! Cum?

  • practicaţi alimentaţia corectă, exerciţiile fizice, meditaţia, tehnicile de respiraţie, plimbarea în natură, hidroterapia, meloterapia, aromoterapia, tehnicile de relaxare, Reiki, tehnicile de vizualizare etc.

stres3Managementul furiei

În limite normale, furia poate fi o emoţie sănătoasă care ne ajută instinctiv să detectăm o situaţie ameninţătoare şi să îi răspundem pe măsură. Mai mult de atât, când este canalizată în mod corect, furia poate fi transformată într-o forţă motivaţională puternică.
Totuşi, furia poate deveni o emoţie distructivă, care ne poate face să ne pierdem controlul; astfel ea ne va afecteza viaţa personală şi profesională, cu repercursiuni grave asupra respectul de sine şi asupra sentimentului de fericire proprie.

Oamenii experimentează furia în mod diferit – ceea ce pentru unii este enervant, pentru alţii este doar iritant sau nu are nici un efect.

Este necesar să învăţăm folosirea furiei în scop pozitiv, să învăţăm cum să ne calmăm şi să dispersăm emoţiile negative.

Câteva recomandări pentru calmare:

  1. faceţi o listă cu ceea ce vă declanşează cel mai des accesele de furie – doar dacă deja sunteţi conştient cauza care vă declanşează furia, sunteţi în măsură să vă pregătiţi o strategie de canalizare, deoarece nu puteţi schimba ceea ce nu cunoaşteţi;
  2. lăsaţi ca oamenii importanţi din viaţa dvs. să cunoască faptul că doriţi să vă schimbaţi şi acceptaţi suportul lor;
  3. folosiţi tehnicile de managementul furiei. Există tehnici simple şi uşor de aplicat, cum ar fi să vă acordaţi o pauză, sau exersaţi respiraţia profundă, dar şi tehnici complexe, cu efect imediat;
  4. folosiţi empatia – când o altă persoană este sursa furiei dvs., încercaţi să vedeţi situaţia şi din celălalt punct de vedere şi amintiţi-vă că oricine poate greşi;
  5. folosiţi umorul, învăţaţi să râdeţi de propriile greşeli – este cel mai bun medicament;
  6. învăţaţi să vă relaxaţi;
  7. aveţi încredere în dvs. şi obţineţi încrederea celorlalţi;
  8. învăţaţi să ascultaţi – uneori lipsa de comunicare duce la situaţii confuze;
  9. faceţi pe ceilalalţi să vă cunoască aşteptările şi scopurile;
  10. trăiţi fiecare zi ca şi cum ar fi ultima zi din viaţa dvs. şi atunci realizaţi că este mai bine să o trăiţi într-un mod pozitiv;
  11. învăţaţi iertarea.
"În viaţă omul învaţă mai întâi să meargă şi să vorbească. Mai târziu, el învaţă să stea pe loc şi să-şi ţină gura."
  - Marcel Pagnol